Su sardu sena goi né gai né aici né cussì né axì

de Mauru Maxia

In su Comitadu Limba Sarda est tzertu chi b’apat gente de importu ma bi nde mancat medas chi bi diant dèpere èssere. Forsi custas assèntzias non sunt chene motivu.
Cando si faghent propostas chi prevident impinnos de dinari pùblicu si depet nàrrer cantu est su dinari netzessàriu e dae ue nde benit custu dinari. Petzi gasi si diventat interlocutores cun sos sugetos chi tenent responsabilidades amministrativas e pùlitigas.
Su puntu de partèntzia est chi su sardu est unu de sos fundamentos de s’autonomia nostra e andat postu intro de sas cosas prioritàrias de sa pulìtiga regionale de cale si siat ischieramentu. Subra a custu fatu non bi depet àere né goi né gai né aici né cussì né axì. In Sardigna su sardu non tenet un’importu minore de s’inglesu e de su frantzesu si est beru chi sa lege lu ponet a paris cun s’italianu e totu. Pro cussu est chi sa limba sarda, paris cun sas alloglossias, devet àere risorsas non mancu de su dinari (dinari nostru) chi ispendimus pro cussas limbas.
Sa RAS, si est beru chi lu cheret, podet e depet pònnere su sardu (e sas alloglossias) in su currìculu de sas iscolas intro de sa riserva de su 20% de su currìculu natzionale chi est disponìbile in sas iscolas autònomas. Finas a oe s’at tentadu de fàghere insinniare su sardu a sas mastras e a sos professores chi, però, non nde cherent mancu s’intesa sino in pagos casos de volontariadu chi connoschimus bene.
In s’insinniamentu de su sardu (e de sas alloglossias) si depet partire dae sos faeddos locales, mancari in unu cadru unitariu, a manera chi si resessat a unire totu sas fortzas. Sa base populare chi cheret s’insinniamentu de su sardu tenet nùmeros prus mannos de su partidu prus mannu chi tenimus oe in Sardigna. Est de custa base chi si depet tènnere contu, non de tzertas élites chi in sos giornales narant cosas diferentes.
Pro su sardu curriculare in sas iscolas si depet pessare a mastros e professores de ruolu formados bene, megius si sunt laureados in limba e literatura sarda. S’ispesa netzessària si podet calculare in unos 18-20 miliones a s’annu (dipendet dae s’antzianidade de sos mastros/professores) e tenet contu de una càtedra de insinniamentu in cada iscola de s’ìsula. Diat pòdere pàrrere chi siat dinari meda ma no est prus de cussu chi s’istadu ispendet pro fàghere imparare su frantzesu a sos sardos e est meda prus pagu de cussu chi ispendimus (sempre dinari nostru) pro s’inglesu.
Antiannu s’assessora Mongiu in sa cunferèntzia de sa limba sarda de Macumere s’est bantada chi sa RAS at ispesu una barca de miliones (meda prus de 20) pro “Sardegna speaks English” e pro àteras atividades chi bell’e pagu ant artziadu su livellu de sas connoschentzias de sos iscolanos sardos. Custas e totu sunt sas fontes de finantziamentu chi sa RAS, si est beru chi bi tenet a sa limba nostra, podet impreare. Ma no est su dinari su chi mancat (bastat de lègere su bilantzu regionale pro s’abbìdere de cantu dinari si disperdat in cosas de prus pagu importu) sino sa voluntade pùlitiga. Sa cosa prus difìtzile est a istanare sos pulìtigos, peri cussos chi nachi cherent s’indipendentzia ma chi, e no est dae meda, ant nadu chi “a me del sardo non me ne importa nulla”. Si custa voluntade isbandierada dae sos pulìtigos non dat proa cuncreta cun sos fatos, est pretzisu de pianificare una initziativa populare chi tengiat contu de sos risultados de sa cherta regionale subra a sa limba e impònnere a sa RAS (de manca e de dresta) chi si fatat sa voluntade de sos Sardos e non de sos grupos de podere chi finas a oe ant fatu e sunt sighende a fàghere su chi cherent.
Si custu Comitadu (o un’àteru prus allargadu chi nde podet nàschere) s’at a mòvere sighende custas àndalas est capatze chi si ingrusset meda finas a èssere unu interlocutore seriu de s’amministratzione regionale. Si gasi no at a èssere, non b’at a colare tempus meda chi àteros comitados s’ant a propònnere comente interlocutores cuncurrentes. E a cussu puntu sa limba nostra at àere pèrdidu àteros annos de vida.
In sa foto: unu mamentu de s'addòviu de su Comitadu pro sa limba sarda cun sos giornalistas, eris in Casteddu.


Mauru istimadu, ite nàrrere si non chi so de acordu dae sa segunda allega a s'ùrtima. Pro sa prima, tenet contu chi totu est naschidu cun unu tam-tam in Internet. Petzi deo apo mandadu belle 2000 mail pro cumbidare totus a intrare a su Comitadu chi, tenes resone, capet pagos de sos amantiosos de sa limba chi sunt a gradu de li dare a s'amparu de sa limba sarda unu contributu che a su tuo, a primore aberu. Est pro custu chi inoghe puru apo pedidu a chie cheret de intrare a su Comitadu. Bastat de incarcare inoghe, iscriende nùmene, sambenadu, bidda e arte.