Una polìtica linguìstica bi cheret, ajò

de Antonimaria Pala

Non b’at duda chi sos sardos tenzant in contu mannu sa chistione de sa limba sarda. Chi su sardu piaghet a sos sardos est cosa chi si potet bìdere finas sena ricùrrere a indàgines e istùdios cumplicados.
Ma in custos annos bi sunt istados finas cussos e ant postu in craru in manera iscientìfica sa cumpetèntzia de sos faeddantes e su sentidu generale chi disizat ufitzialidade e, foras de su cuzone folclorìsticu, impreu normale de sa limba.
Si est beru chi in campu literàriu e artìsticu s’atividade in limba sarda si mantenet e tocat finas puntas de etzellèntzia finas cun sos primos traballos tènnicos e sagìsticos, in s’iscola, in s’economia e in s’amministratzione b’at de fàghere, si non totu, galu meda.
A interventos brivos de cuntinuidade foras de una polìtica linguìstica orgànica, si afianzat chie òperat in àmbitu de limba, movènde si belle e che sèmpere cun sa precariedade chi brivat s’istratificatzione de sos risultados.
Su movimentu linguìsticu in custos ùrtimos tempos, posca de un’agabu de legisladura chi at dadu sinnos importantes de interessu pro sa tzentralidade de sa limba e su guvernu suo in onni àmbitu, cun rapresentàntzias setoriales, si est movende, pro abèrrere un’arrèsonu de fainas, cun su guvernu regionale nou.
Gasi, sighende cust’àndala, una rapresentàntzia de operadores de su servìtziu linguìsticu in àmbitu amministrativu (sportellos linguìsticos definidos dae su D.P.R. 345 de su 2.05.2001 e dae sa L. 482/99) at arresonadu cun s’assessore a sa cultura Baire evidentziende chi sos finantziamentos istatales de sa lege numenanda, sunt minimende finas a dèpere, serrare a sa sigura, sos ufìtzios comunales.

Ponet in oriolu, sa pèrdida de tantos postos de traballu, mancari cun pagas oras e istipèndios minores, cun totu su malu istare chi pertocat una categoria intrea. Custa benit firmada in s’àndala de una profesionalidade in crèschida, capatze de rapresentare a sa sola sa croba intre s’istitutzione e sos tzitadinos cun su mèdiu de s’ufitzialidade de su sardu. A firmare cust’esperièntzia est una pèrdida ispantosa de una calidade arta de sèrvitziu pro su benidore de sa limba sarda in generale.
S’assessore at garantidu s’impinnu a contivizare cussa chi como est un vertèntzia cun s’istadu e prus in generale a cumintzare un’arrèsonu cun sos operadores de custu servìtziu, cun atòvios frecuentes.
S’ispera est chi in s’immediatu, in cussideru de cussos 135.700 pòveros èuros (bide sa tabella) chi cherent nàrrere sa serrada comente orientamentu istatale, sa Regione ponzat rimèdiu programmende risorsas suas.
Est craru chi est urgente chi totu sa chistione de s’ufitzialidade, s’amparu, sa modernizatzione e sa normalizatzione de su sardu tenet bisonzu de un’interventu forte. Una lege, chi produat una polìtica linguìstica chi ponzat sos tzitadinos in cunditzione de arribare a s’ugualidade prena de sos deretos e de sos doveres linguìsticos. Chi guvernet s’isvilupu de sas relidades territoriales cun sa visibilidade de sinnalètica e toponomàstica, chi garantat iscola in sardu cun dinnidade prena, de oràrios e programmas, e chi promovat s’informatzione cun mèdios de imprenta e radiu televisivos in sardu. Chi cun su sardu si potzat fàghere impresa e onni atividade pùbrica e privada in manera riconnota e azuada.
Sa sotziedade sarda dimandat continuidade de protzessos de amparu e afortimentu pro sa limba, chi como chi – finas cun debilesa – sunt cumintzados, non podent torrare in segus ca sunt ponzende raighinas e tenent implicatziones chi non pertocant prus petzi un’interessu culturale o s’ùrtima mòvida de un’artivesa identitària mori mori, ma su sensu matessi de su èssere sardos in su mundu presente cun dinnidade de natzione.
Si sa polìtica si lìmitat a mentovare su sardu in sos programmas, mutende lu “tzentrale” pro cuntentare sas avanguàrdias de una batalla istòrica o sighire unu brandu sentidu identitàriu – chi fortzis produet finas carchi risurtadeddu eletorale - intames de cumintzare a pessare in sardu sa politica sarda e finas cussa internatzionale, sas amministratziones comunales, provintziales e cussa regionale, ant a sighire a retzire delegatziones pedulianas de interventos linguìsticos de categoria chissai galu, pro cantos annos...
In sa foto: sos isportellistas isetende s'addòviu cun s'assessora de sa Cultura