Ah, ite cosa bella sa gioventura. Pessant, sos giòvanos, chi totu cumintzat in su mamentu chi issos s’abigiant chi una cosa càpitat. E gasi, sos amigos de Diariulimba, aende intesu chi Renato Soru at faeddadu in sardu in su cumìtziu in Sèneghe, iscrivent: “Un’àteru tabù linguìsticu ispèrdidu dae Renato Soru. Sa prima bia chi si faghet unu comìtziu in sardu in totu s'istòria polìtica autonomista.”
A parte sos chi apo fatu deo, finas cado so istadu candidadu a sa Presidèntzia in su 1998, dia pòdere numenare meda comìtzios fatos in sardu in sas biddas dae polìticos de cada gasta, sardistas, comunistas, democristianos, mescamente de pustis chi in su 1976 est cumintzada sa pelea pro su bilinguìsmu. Ne tabù est rutu pro sa prima bia, ne pro sa prima bia, duncas, b’at istadu unu cumìtziu in sardu.
Mancari gasi, e ponende a un’ala un’ènfasi canteddu imanniada e pagu respetosas de sos chi no ant isetadu su 2009 pro impreare su sardu, su chi at fatu Soru in Sèneghe est de importu. E est unu singiale chi, dae como in susu, tocat leare a sa sèria sa chistione de sa limba sarda in totu sos mèdios de comunicàtzione. Una cosa normale, unu sardu chi faveddat in sardu, est còmprida oe a sos tìtulos de sos giornales chi, in custa barantena de dies de pelea eletorale, mai ant faveddadu de sa limba sarda comente de una chistione chi interessat sos sardos finas che eletores.
Mai, in sas intervistas a sos candidados presidentes, fatas pro cotidianos e pro sas televisiones, sos giornalistas ant fatu una dimanda de comente pessant de pònnere fronte a s’isvilupu de su sardu. Mai. Est una birgòngia. Benevènnidu duncas su comìtziu in sardu de Sèneghe chi at apretadu sos giornales a pònnere a pare limba sarda e polìtica, a nàrrere, infines, chi sa de sa limba est chistione polìtica.
Su chi ant amìtidu, sena si nde sabire, sos chi ant catzadu sa limba sarda dae sa sìntesi de su programma de Soru publigadu in internet (sa foto). Cando dae un’allega curtza che a custa: “Una terra è il suo paesaggio, la sua cultura, la sua lingua, la sua storia, la sua musica”, si nche dogant “la sua lingua” e “la sua musica”, no est de badas. Mariantonietta narat chi est unu “pibincume” a singiulare una cosa de gasi, Alessandro Mongili chi est istada una “svista” (chi oe chi est oe, però, galu no est istada remediada, su chi cheret nàrrere chi pròpiu “svista” no est).
Sos àteros candidados no ant iscumissu unu sisinu pro sa limba in sos comìtzios issoro e, a pàrrere meu, ant isballiadu. Si podent (e si devent) criticare pro custu. Soru eja, medas bias. E duncas est a isse chi li cheret chircada coerèntzia. In sa sìntesi chi fia numenende, coerèntzia non bi nd’at. B’at una “rimozione”, gasi e totu comente “rimozione” b’est in su fatu chi in su programma de medas pàginas, in sas 26 rigas dedicadas a sa limba sarda non b’at perunu impinnu a torrare a presentare sa proposta de lege de polìtica linguìstica chi su guvernu sardu at aproadu in capitulo mortis de sa legisladura.
De sas duas una: o ant bintu sos chi nch’ant fatu catzare dae sa sìntesi de programma sa limba sarda e chi sunt a primma posta contra a s’idea de una lege de polìtica linguìstica (e sunt inchietos a fera finas pro su bìculu de programma postu in sas 26 rigas numenadas) o Soru, otentu su resurtadu eletorale chi b’at a àere pro more finas de s’apògiu de custos inimigos de su sardu, nche los at a allacanare. O de gosi o de gasi, m’ant a perdonare sos chi parant che prendas su chi su guvernu de Soru at fatu sos annos colados pro sa limba: non bi pòngio afigu.
Si una polìtica linguìstica sèria e rigorosa no interessat sos candidados presidentes, cheret nàrrere chi s’issèberu l’apo a fàghere cussiderende àteru.
http://www.iRS.sr/domo/Article.aspx?c=46&s=70&a=1273
RispondiEliminaSaludos
Bobore Bussa
Gràtzias Bobo',
RispondiEliminama in su situ si narat chi su programma cheret galu aproadu e chi at a èssire de pustis sas eletziones
Deu lìgiu sceti unu programma po sa lìngua firmau de una pariga de piciocus, e mancai siant de unu tzentru de elaboradura de su movimentu, pagu diferèntzia fait..
RispondiEliminaSerbit chi is organus de su movimentu etotu dd'aprovint de manera soberana, po chi fetzat a nai ca cussa est sa positzioni ufitziali de IRS.
Scusai is amigus de IRS, ma custu apretu totu a urtimu no ddu cumprendu.. Est fortzis po si fai prus bellus ananti de "su populu de sa limba" e de chini s'at tirau is origas pubblicamenti pagu diis a oi..?
O fortzis in bona fidi si ndi seis acataus de is mancàntzias de totus custus annus asuba de sa chistioni,e eis circau de currigi..
Sa cosa est de importu, bollu crei chi ndi bollais fai contu sempri, no sceti acanta de is eletzionis. E arrexonaidda beni beni sa tenta de pigai, criticamenti,a conca de bosatrus, cun responsabilidadi e originalidadi puru, si essit serbiu. Is sardus s'abetant meda de bosatrus. Ddu podeis fai e ddu depeis fai.
Po su chi at scritu Zuanne Frantziscu in custu e atrus artìculus a suba de sa chistioni: "Sardu in campagna eletorali e impinnius de is politicus", beh! Aprètzius diaderus po s'onestadi e sa capassidadi de ligi sa chistioni de manera obbietiva, foras de partigianeria, de su tifu de stàdiu po is unus o is atrus.. Is mancantzias bolint arreconnotas, arregordadas, e denuntziadas, de calisiollat colori siant..
Marcu